sâmbătă, 19 iunie 2010

Îmi scriu partitura vieții...


Iubirea este cea mai frumoasă muzică din partitura vieții.
Fără ea, ai fi un etern afon în corul imens al omenirii."
(Roque Schneider)

Am atâția ani de când încerc să deslușesc muzica sufletului meu și să îmi scriu partitura vieții… E plină de ștersături pentru că știu, am nevoie de corecturi ca să pot crește drept... Nu e plăcut, uneori chiar dureros, dar știu că trebuie...
Au existat atâtea semne de întrebare la început... Nu cunoșteam măsura, gama, cum și cu ce trebuie să încep...Să fie la două mâini sau la patru mâini?... Nu înțelegeam „de ce trebuie?”, “de ce eu?”, “când?", "cum?", "unde?” Atâtea semne de întrebare...????....



Apoi a mai durat până am stabilit ritmul... câtă muncă!... Ba mult prea andantino și m-am cam precipitat uneori ...



A trebuit să schimb... „un poco lento”…



Și încă mai am atâta de lucru... ritmul nu e încă constant...

Când voi definitiva partitura și va fi în armonie cu muzica sufletului meu, o voi așeza pe cerul senin al vieții...



Și, promit, după ce o voi repeta până o voi ști cânta bine, vă voi invita la spectacol pe toți...
Până atunci... scriu, șterg, exersez...

miercuri, 16 iunie 2010

HAPPY BIRTHDAY, MY LITTLE SISTER!...



Dragă Sara,
Astăzi e ziua ta... Îți doresc să fii sănătoasă, fericită și să ai parte de tot ce îți dorești...
Încă nu îmi vine să cred că ai crescut așa de repede...
Nu vreau să crești!... Urăsc ziua de azi... realizez că tu crești și nu mai ești sora mea cea mică... Ai 10 ani acum, ești domnișoară mare!...
Urăsc de fapt toate zilele de naștere ale membrilor familiei mele... doi cresc, doi îmbătrânesc...
Aș vrea ca timpul să rămână în loc măcar pentru o vreme ... Să ne facem măcar timp să visăm, să visăm în culori... Și astfel poate, cu speranță în suflet, visele se vor transforma în realitate...
Pentru mine vei fi întotdeauna CEA MAI BUNĂ SORĂ DIN UNIVERS!... Te iubesc mult, draga mea soră!

luni, 14 iunie 2010

I love vacation...



În sfârșit a venit vacanța!...Fără teme, fără profesori, fără școală... Am timp în sfârșit să lenevesc cât vreau în pat, să mă uit la TV și să mă distrez... Știu că odihna din vară îmi este necesară pentru a prinde puteri noi pentru noul an școlar. Nu-mi vine să cred că e vacanță... Duminică mă pregăteam să-mi fac ghiozdanul, să-mi încep temele, dar, nu peste multă vreme am realizat că nu mai am teme și nici ghiozdan...
Pot în sfârșit să dorm, să dorm cât vreau...
Ah !... IUBESC VACANȚA!...

sâmbătă, 12 iunie 2010

Căutând liniștea sufletului...


Eram la nunta verișorului meu la Iași și sora mea m-a surprins și m-a fotografiat într-un moment de liniște și căutare interioară... Acel cineva din sufletul meu care îmi lipsea și a cărui prezență o căutam, era Dumnezeu... Îl căutam cu privirea și îmi imaginam cum ar fi să Îl văd în față... Vreau să fiu mai aproape de El prin rugă, ascultare și dragoste față de El și față de semenii mei...

luni, 7 iunie 2010

Maci roșii

Ieri am fost într-un câmp imens cu maci roșii, la ieșirea din Dorohoi spre Botoșani.
Privindu-i, am simțit cum mi-a înflorit și mie în suflet un câmp cu roșii maci...



Iubesc macii roșii!...

Flori de mac
Lucian Blaga

În frunza de cucută amară
îmi fluier bucuriile și-o neînțeleasă teamă
de moarte mă pătrunde,
cum vă privesc pe malul mării de secară,
flori de mac.
Aș vrea să vă cuprind,
că, nu știu cum, petalele ce le purtați
îmi par urzite
din spuma roșie
a unui cald și-nflăcărat amurg de vară.
Aș vrea să vă culeg în brațe
feciorelnicul avânt,
dar vi-e atât de fragedă podoaba,
că nu-ndrăznesc,
o, nici la pieptul gândurilor mele să vă strâng.
Și-aș vrea să vă strivesc,
că sunteți roșii, roșii
cum nu au putut să fie pe pământ
decât aprinșii, mari stropi de sânge ce-au căzut
pe stânci
și pe nisip în Ghetsemani de pe fruntea lui Isus,
când s-a-ngrozit de
moarte.

marți, 1 iunie 2010

La mulți ani, suflet al meu de copil!...


Mă simt atât de bine să îmi știu încă sufletul copil!... Mă bucur la maxim de fiecare nouă zi... dar aș vrea ca timpul să rămână totuși în loc...
La mulți ani, suflet al meu de copil!...

Suflet de copil
Autor: Elia David

- Mami, ce este sufletul?

- Sufletul o potecuţă spre cer,
un drum fără pietricele pentru înapoi,
dar cu fântâni misterioase
la fiecare alt pas,
e apa vie cu care buzele arse
povestitorul şi le răcoreşte
şi-şi drege, tulburat, ecoul
din glas

Umbra legănată de vânt
a păsării încremenite,
de o vrăjitoare, în zbor,
e taina închisă în coaja unui copac,
sâmburele de speranţă
al fructului său pieritor

Sufletul e parfumul neasemuit
de care nici chiar prinţesa florilor
nu se crede capabilă,
căptuşeala catifelată a petalelor
ce-i alcătuiesc, destul de aspru,
veşmântul,
e, fetiţa mea,
comoara de frumuseţe şi de candoare
pe dinăuntru...

"Copilăria este inima tuturor vârstelor." ( Lucian Blaga )

marți, 25 mai 2010

La Valse D'Amelie

Astăzi în amurg, la ceas de seară, a valsat cu mine primăvara... un ultim vals... M-a cuprins în brațe, m-a învăluit cu miresme dulci, îmbietoare...



Sursa www.youtube.com

duminică, 25 aprilie 2010

Scara vieții


Este seară…stau în pat și mă gândesc cum ar fi dacă aș putea să mă urc pe scara vieții și să ajung la cer… Aș putea picta stelele în culorile speranței… Mi-aș putea ordona acolo visurile pe cerul vieții mele...
Dar până la cer mi-ar trebui o scară, iar eu nu mi-am construit-o încă… Treptele nu sunt aranjate în ordine și trebuie să le îmbin ca să îmi dea siguranță să urc pe ele… Sunt multe trepte... Curajul, bucuria, mărinimia, încrederea, perseverența… Pe unele nici măcar nu am început a le construi…sunt trepte de care nici măcar nu am auzit…
Nu voi reuși în scurt timp, însă am toată viața înainte… Voi încerca să urmez numai exemplele bune în viață și să încerc să îmi construiesc singură treptele de pe scara vieții... Să urc apoi, treaptă cu treaptă până voi ajunge la stele…

luni, 5 aprilie 2010

Hristos a înviat!



Psalm de Paște
Adrian Păunescu
Ce bine mi-e a-ți recunoaște
Ștergarul alb de in la porți,
Te-ai pregătit și tu de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Pe mal de râu mai cântă broaște
Și râul cântă-n contraforți,
Reînviem și noi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

A re-nvia, a te mai naște
E darul crudei tale sorți,
Să ne privim în ochi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Asinul ce pe pietre paște
Te reînvață să suporți,
Și ani pustii, și Zi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Și vom muri, și ne vom naște,
Și plini de sorți, și fără sorți,
Dar vom avea o Zi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Mă poți vedea, te pot cunoaște,
Cum mă comport, cum te comporți,
Când prin lumina grea de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Creștine, ca să poți renaște,
Deschide crucii orice porți,
Rectitorește-te de Paște,
Hristos a înviat din morți.

vineri, 26 martie 2010

Toporași în suflet...



Da...a venit primăvara...în fiecare zi îmi trimite câte un semn... În grădina mea au înflorit și gingașii toporași. Și sufletul meu e plin de parfum de toporași, de primăvară...

Toporași
de Magda Isanos

Cu sacu-i plin de banalități s-a prezentat
și anul ăsta zâna primăvară,
cu toate-acestea noi ne-am bucurat
de parcă-ar fi venit întâia oară.

Contrazicându-mă cu mine însumi și-n sfârșit,
riscând să-mi stric pantofii prin noroi,
m-am dus să vad ce flori au răsărit
în parcul vast și gol de lângă noi.

De mult nu mă-ncercase așa dor
de viață și călcam nerăbdătoare;
simțeam cum se-nfioară sub picior
pământul umed, fecundat de soare.

Copacii goi mi s-au părut încântători -
Parcă-aș fi vrut să-i strâng în brațe să-i sărut
(trecusem până-atunci de-atâtea ori
pe lângă ei și nici nu i-am văzut)

Iar ceru-albastru, vag, nedefinit
(ca rochiile care ies la spălat),
cu capul dat pe spate l-am privit
și l-am găsit de-a dreptul minunat.

Pe urmă-am dat de toporași lângă-un stejar
erau așa de-albaștri, delicați -
ca niște firmituri lăsate-n dar
de primăvară, printre pomi-ntunecați.

M-am aplecat cu inima bătând,
dar cand era să-i rup, nici eu nu știu
de ce și cum, dar mi-a venit în gând
că pentru ei paharu-i un sicriu.

Și m-am întors spre casă mai agale,
c-o oboseală fericită-n pași,
iar dacă mâinile-mi erau la fel de goale,
în schimb aveam în suflet toporași.

duminică, 21 martie 2010

PRIMĂVARĂ, în sfârșit...



În sfârşit, a venit PRIMĂVARA!... Mi-a ajuns atâta iarnă şi frig!... În loc să mă simt însă înviorată, simt o oboseală nesfârşită... Pregătirile pentru olimpiade şi concursuri m-au solicitat peste măsură... Nu am mai avut timp de nimic în afară de română şi mate...sau mate şi română... Să admitem că nu a fost totuşi în zadar... Deşi... loc de mai bine există întotdeauna...
Vreau acum să am timp să mă bucur de razele soarelui strălucitor ce-mi încălzeşte fiinţa, să am timp să las vântul de primăvară să se joace prin părul meu, să-mi umplu braţele cu flori ... Să simt miracolul primăverii!... Vreau culoare multă, bucurie, lumină, căldură!...Să fie primăvară în sufletul meu sătul de atâta iarnă!...
Vă doresc tuturor să aveți o primăvară eternă în suflet!

luni, 1 martie 2010

Martie...primăvară...



Martie...
Miros de primăvară, de verde crud...
Alb și Roșu... Roșu și Alb... Așa este și sufletul meu astăzi, de Mărțișor...
La uşa inimii mele bate un nou anotimp ce aduce culoare, bucurie, lumină pentru inima mea…
Ce bine că după fiecare iarnă care trece peste noi, apare din nou primăvara și odată cu ea speranța unui nou început!…
Să rupem fiecare câte un strop din generosul Soare și să-l împletim în firul alb-roșu și să-l dăruim odată cu toată dragostea noastră celor din jurul nostru…
O primăvară frumoasă vă doresc tuturor!

sâmbătă, 13 februarie 2010

Plouă?... Ninge ?...


Ninge… Plouă… Ba nu, ninge… De fapt, plouă… Nu mai știu… Oricum, sunt lacrimi, lacrimi din cer… Lacrimi de bucurie?... Sau de tristețe?... Cine știe oful cerului?... Poate că cerul se bucură pentru noi… sau poate că plânge… Plânge pentru greșelile noastre. Evident, greșim deseori… Poate că ar trebui să reînviem odată cu primăvara și speranța să ne răsară în suflet odată cu verdele primăverii.
VREAU să mă inunde VERDELE !

luni, 8 februarie 2010

Back to school


E luni...începe școala...nu sunt prea încântată... Vacanța a fost muuult prea scurtă...nici măcar nu mi-a trecut febra musculară de la schi.
Sâmbătă e olimpiada la mate...sper să mă descurc...
Îmi voi intra iar în ritm încetișor...sper să nu ne ia prea repede profii...că, vorba aia, tre' să ne acomodăm după atâta "pauză"...
Hai, succes tuturor! Ne vedem la școală...

sâmbătă, 6 februarie 2010

I'm back...



M-am întors de la schi... Am fost în Maramureș, la Borșa, împreună cu Sara, cu tatăl meu și cu verișorul meu, Edi. A nins ca în povești, pârtia a fost excelentă. A fost extraordinar de frumos, dar timpul a trecut prea repede.
M-am odihnit, m-am distrat, am schiat, am făcut febră musculară...
De astăzi mi-am reintrat în ritm, am făcut teme și am citit... Vacanța, deși scurtă,
m-a înviorat și m-a scos din monotonie.

duminică, 31 ianuarie 2010

PLEC...


PLEC...mi-am făcut bagajele și de-abia aștept să evadez din griul și monotonia ce mă cuprinse: școală, casă, școală, casă... Am nevoie să respir aer proaspăt de munte așa că plec astăzi la schi. Urați-mi, dragi prieteni, PÂRTIE LUNGĂ!
Ne vedem peste câteva zile cu impresii din vacanță.

sursă foto www.deviantart.com

joi, 28 ianuarie 2010

Ger de crapă pietrele..


Strofe de iarnă
George Topârceanu

Doamne, tu te ţii de glume?
Nu ne vezi mizeria?
Pentru ce-ai lăsat pe lume
Geruri ca-n Siberia?

*

Nu mai este mămăligă,
Vremile-s teribile.
Astăzi toată lumea strigă:
"N-avem combustibile!"

*

Nu e chip de dimineaţă
Să mai baţi trotuarele
Că-ntr-o clipă îţi îngheaţă
Nasul şi picioarele

*

Astă-noapte mi se pare
Gazda mea, Emilia,
S-a-ncălzit la lumânare
Cu toată familia!

*

Casele sunt dezolate:
Sobele şi vetrele
Stau cu gurile căscate...
Ger, de crapă pietrele!

*

Plitele de fier îngheaţă
Fără foc, deoarece
Nu găseşti cărbune-n piaţă
Să chiorăşti un şoarece!

*

Doamna Şvarţ alaltăsară
Cât pe-aci să leşine:
O pisică vrând să sară
Între două streşine,

Cum furase o bucată
Nu ştiu din ce cratiţă,
A îmcremenit depdată
Ca o caracatiţă!

1919

Din volumul "Balade vesele şi triste"

miercuri, 27 ianuarie 2010

Ianuarie


E ger afară de îți îngheață și sufletul... Nu vreau să-l las să fie cuprins de frig...Îl țin la căldură și-l hrănesc cu sentimente calde, cu muzică și poezie.
Citind câteva poezii despre iarnă mi-au reținut atenția câteva...Astăzi voi posta Ianuarie de Duiliu Zamfirescu, scrisă în 1888.
Frigul, scriitor pe geamuri
Cu zăpezile se joacă
Şi le schimbă-n promoroacă
Atârnând ciucuri pe ramuri.

Din fereastra-mi îngheţată
Stau uitându-mă la cer:
Norii, plumbuiţi de ger,
S-au strâns pată lângă pată.

Trist şi singur ca un greier
Vălul timpului rupându-l,
Eu aştept să-mi toarcă gândul
Într-un colţ mai cald de creier.

Iar afară numai fumul
Subţiratec îşi ia zborul;
Eu îmi leg de dânsul dorul
Şi-n văzduhuri îi dau drumul.

luni, 25 ianuarie 2010

LA MULȚI ANI, DRAGĂ TATI !


Dragă tati,

îți mulțumesc că în tine am un sprijin de nădejde oricând am nevoie! De ziua ta îți doresc multă sănătate și împliniri pe toate planurile. Să ne trăiești mulți ani!
Cu dragoste,
Miriam

joi, 21 ianuarie 2010

Colorez tăcerea în alb


Nu am prea avut timp să postez. Vreau să colorez tăcerea mea în alb, culoare ce mi-a cuprins sufletul...Nu, nu îi e frig..e doar curat. Așteaptă un nou anotimp.
La voi în suflete cum e? E iarnă?

SI, UITE, ASTFEL NI SE FACE IARNĂ...
Şi, uite, astfel ni se face iarnă,
şi iar ne ninge timpul pe meninge,
şi iar îngheaţă biata noastră marnă
când nu în noi ci-alături foc se-ncinge.

E semn că totusi frigul va învinge
şi-n urma urmei el o să discearnă
jucându-se cu-a inimilor minge,
cu vârsta scurtă care-n noi se-ncarnă.

Am coborât cu turmele din munte
purtând o cută-n plus pe vis şi frunte
dar cu nădejdea că ne vom întoarce iar,
acolo-n pisc de unde coborâră
trudiţii paşi, lăsând, prin umbre, dâră –

de vom trăi şi pân' la primavară …

(Alexandru Andriţoiu)

duminică, 17 ianuarie 2010

Curcubeu din cuvinte


Astăzi vreau să-mi înmoi penelul în culorile fericirii și să dau culoare cuvintelor. Voi împleti din ele un curcubeu și-l voi așeza pe cerul senin. Acolo îmi voi scrie apoi visele și le voi colora.

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Amestec de culori


Doamne, ce dezordine de culori în viața mea!!! Vreau puțină ordine în paletă! M-a obosit amestecul, haosul de culori...Ba e test la fizică, ba la franceză, ba la engleză, ba olimpiadă la română, ba la mate. Dacă nu, e geografia ori biologia, ori istoria, ori tehnologia...Prea puțină muzică, pictură și mișcare!!! ȘI ATÂTEA TEME atât de divers colorate!!!NU MAI POT! Vreau ALB, ZĂPADĂ, SCHI, VACANȚĂ!!!

Culorile vorbelor


Știați că și cuvintele au culori, nu numai suflet ? Atunci când le folosim, în urma noastră răsare un curcubeu de culori. Verdele mugur este speranță, albastrul cer e vorba caldă, roșul sângelui exprimă pasiunea și furia, galbenul este plin de atenție când comunică, violetul e fantezia sufletului, portocalie e fericirea,negru e sufletul când e noapte, iar albă e vindecarea.
Să ne colorăm dar cuvintele cu penelul în așa fel încât peisajul final să fie cât mai plăcut!
Să ne fie dar viața plină de culoare !
P.S. Dacă vreți să citiți mai multe despre culori: www.vreauculoare.ro

vineri, 15 ianuarie 2010

Să ningă !


NINGE!!! Aș vrea să mă ningă azi alb în suflet și-n gând, albul imaculat al zăpezii să-mi spele tristețea, să-mi învioreze bucuria…Dar să nu fie iarnă în suflet, să nu-mi înghețe….

La început de blog


Poate nu este chiar oportun momentul în care mi-am făcut blogul. E perioada testelor, tezelor, olimpiadelor, etc…Vine însă vacanța și mă voi odihni…Sunt obosită și am prea puțină inspirație. Cuvintele mi se par prea goale acum, iar gândurile ce aș vrea să le scriu poate nu merită citite de alți ochi… Mie îmi face bine însă să scriu câte puțin. Încerc să aduc puțină culoare peste griul ce mă domină și să îmi îndulcesc viața...
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...