Nu am prea avut timp să postez. Vreau să colorez tăcerea mea în alb, culoare ce mi-a cuprins sufletul...Nu, nu îi e frig..e doar curat. Așteaptă un nou anotimp.
La voi în suflete cum e? E iarnă?
SI, UITE, ASTFEL NI SE FACE IARNĂ...
Şi, uite, astfel ni se face iarnă,
şi iar ne ninge timpul pe meninge,
şi iar îngheaţă biata noastră marnă
când nu în noi ci-alături foc se-ncinge.
E semn că totusi frigul va învinge
şi-n urma urmei el o să discearnă
jucându-se cu-a inimilor minge,
cu vârsta scurtă care-n noi se-ncarnă.
Am coborât cu turmele din munte
purtând o cută-n plus pe vis şi frunte
dar cu nădejdea că ne vom întoarce iar,
acolo-n pisc de unde coborâră
trudiţii paşi, lăsând, prin umbre, dâră –
de vom trăi şi pân' la primavară …
(Alexandru Andriţoiu)
Un comentariu:
Chiar dacă e iarnă câteodată și în suflețelul tău, bucură-te că va veni curând primăvara!
Trimiteți un comentariu