Sonet
Ne-am pomenit în plină primăvară:
Din cer lumina picură, ca mierea,
Coboară peste câmpuri tămâierea
Din ruga cald-a vântului de seară.
Din cer lumina picură, ca mierea,
Coboară peste câmpuri tămâierea
Din ruga cald-a vântului de seară.
Din clopote de floare, Învierea
Răsună-n zvonuri de mireasmă rară
Și păsările toate se-mbătară
De cântece, mai dulci ca mângâierea.
Răsună-n zvonuri de mireasmă rară
Și păsările toate se-mbătară
De cântece, mai dulci ca mângâierea.
În leagăn alb de ramuri înflorite,
Va crește rodul plin de desfătare,
Ci-n suflet, ghețurile nu-s topite
Va crește rodul plin de desfătare,
Ci-n suflet, ghețurile nu-s topite
Și tot mai urlă vântul de pierzare,
Din patimi, peste duhuri pustiite.
...............................................
Din patimi, peste duhuri pustiite.
...............................................
În van stă, Doamne, Jertfa pe altare?
Zorica Lațcu
Un comentariu:
Adevărat a înviat! Să ai o sărbătoare plină de bucurie și liniște!
je
Trimiteți un comentariu