Primăvara

Sursă foto

Iar grevă...

                

                Ba fac grevă profesorii, ba nu… Iar am mers astăzi degeaba la școală… Am stat pe terenul școlii mai mult de o oră fără să iasă măcar vreun profesor să ne spună dacă trebuie să plecăm sau să așteptăm…  Am plecat apoi acasă "de capul nostru"… Aiurea situație… pentru profi…  că nouă nu ne strică o mică vacanță

(nemeritată )…

                 Măcar de nu ne-ar chema sâmbăta la școală pentru recuperări…

Pantalonii călători

            

           Am citit în ultimele zile două din cele patru cărți ale seriei “Pantalonii călători” scrise de Ann Brashares. Am început-o ieri și pe a treia. Trebuie să vă spun că m-a fascinat lecturarea lor. E vorba despre adolescență și problemele ei, despre prietenie în ciuda distanței ce le separă pe cele patru prietene. Își împărtășesc iubirile, dezamăgirile, bucuriile… Totul e împletit cu mult umor astfel încât lectura e destul de ușoară. După ce le voi citi pe toate patru, voi viziona și cele două filme apărute…

              Voi împărtăși cu voi doar câteva titluri interesante din “Prima vară a Frăției Pantalonilor Călători”  și “A doua vară a Pantalonilor Călători”. 
   

• Destinul nu îți dă niciodată: îți împrumută doar.
• Astăzi este, de fapt, mâinele pentru care ne-am făcut griji ieri.
• Dragostea e ca și războiul: începe ușor și se termină greu.
• Când viața îți oferă o lămâie, trebuie să spui: „Vai, ce-mi plac lămâile! Mai ai?”
• Uneori ești doar un gândac mititel, alteori ești mâna care îl strivește.
• Problema ta nu este că ai o problemă! Problema este atitudinea față de problemă! Te-ai prins?!
• Roagă-te să obții ceea ce-ți dorești, dar muncește pentru a obține ceea ce îți trebuie.
• Faptele tale vorbesc atât de tare, încât nu mai aud nici ce îmi spui.
• În viață mereu se succedă aceleași zile: lunea suspinelor, marțea înlăcrimată, miercurea îndurerată, joia patimilor, vinerea spaimelor, sâmbăta când totul se prăbușește.
• Nu e nimic mai interesant decât să te întorci într-un loc care a rămas neschimbat pentru a-ți da seama cât de mult te-ai schimbat tu.
• La mâna cealaltă, ai alte degete.
• În unele lucruri trebuie să crezi ca să le poți vedea.
• Dacă ai semănat mărăcini, să nu mergi desculț.
• Lacrimi de disperare și valuri de bucurie.

Vă doresc lectură plăcută și vouă, dacă v-am convins să le citiți și voi!...       

                                                                                                                                   

Mugur de suflet...

     După atâta alb de iarnă, îmi caut culorile de primăvară…Am nevoie întâi de mult verde... să îmi aducă speranța în suflet... După ce împrospătez paleta de culori, vreau să îmi pictez mugurii sufletului… Razele soarelui îi va mângâia și încălzi, iar ei.. mugurii... vor înflori …

Și iar ninge...

     Tocmai mă bucurasem de primele semne "verzi", încercam să exersez acel „sentiment al primăverii”, dar  se pare că iarna nu ne părăsește… A început iar să ningă cu fulgi mari, dezordonați…

    Doar nu ne punem acum pe “făcut” oameni de zăpadă?!…

Sentimentul primăverii

Sentimentul primăverii

Alexandru Andrițoiu

Suave astenii de primăvară
și cugetarea-ntr-un impas difuz
și verb rotund ca un sigil în ceară
abia ghicit și dulce la auz.

       Prin vârstă iarăși iezere alpine
       privind, spre cer, orbite de lumini -
       Poetul vă previne : vremea vine
       până și-n cer să fim printre vecini.

Venim cu sentimentul primăverii
acut, în toți, uitând că ore bat.
Genealogic arbori, merii, perii
ne smulg din vârsta timpului uscat.

     
       Acum pe umeri ridicăm lumina
       și ducem orele, distrați pe mâini.
       Albi de nesomn suntem precum hermina
       și străvezii de parc-am fi fântâni…

E primăvară!

         Nu am mai postat de multă vreme nimic pe blog… Nu știu de ce… pur și simplu nu am avut chef să scriu. Odată cu primăvara, revin și eu la “viață”.

         Aștept să vină primăvara și în sufletul meu - sătul de alb, tăcere, monotonie… Să îmi aducă culoare, inspirație, cântec și voie bună…

         O primăvară frumoasă tuturor! :x

Îmi scriu partitura vieții...

Iubirea este cea mai frumoasă muzică din partitura vieții.
Fără ea, ai fi un etern afon în corul imens al omenirii."
(Roque Schneider)

Am atâția ani de când încerc să deslușesc muzica sufletului meu și să îmi scriu partitura vieții… E plină de ștersături pentru că știu, am nevoie de corecturi ca să pot crește drept... Nu e plăcut, uneori chiar dureros, dar știu că trebuie...
Au existat atâtea semne de întrebare la început... Nu cunoșteam măsura, gama, cum și cu ce trebuie să încep...Să fie la două mâini sau la patru mâini?... Nu înțelegeam „de ce trebuie?”, “de ce eu?”, “când?", "cum?", "unde?” Atâtea semne de întrebare...????....



Apoi a mai durat până am stabilit ritmul... câtă muncă!... Ba mult prea andantino și m-am cam precipitat uneori ...



A trebuit să schimb... „un poco lento”…



Și încă mai am atâta de lucru... ritmul nu e încă constant...

Când voi definitiva partitura și va fi în armonie cu muzica sufletului meu, o voi așeza pe cerul senin al vieții...



Și, promit, după ce o voi repeta până o voi ști cânta bine, vă voi invita la spectacol pe toți...
Până atunci... scriu, șterg, exersez...

HAPPY BIRTHDAY, MY LITTLE SISTER!...

Dragă Sara,
Astăzi e ziua ta... Îți doresc să fii sănătoasă, fericită și să ai parte de tot ce îți dorești...
Încă nu îmi vine să cred că ai crescut așa de repede...
Nu vreau să crești!... Urăsc ziua de azi... realizez că tu crești și nu mai ești sora mea cea mică... Ai 10 ani acum, ești domnișoară mare!...
Urăsc de fapt toate zilele de naștere ale membrilor familiei mele... doi cresc, doi îmbătrânesc...
Aș vrea ca timpul să rămână în loc măcar pentru o vreme ... Să ne facem măcar timp să visăm, să visăm în culori... Și astfel poate, cu speranță în suflet, visele se vor transforma în realitate...
Pentru mine vei fi întotdeauna CEA MAI BUNĂ SORĂ DIN UNIVERS!... Te iubesc mult, draga mea soră!

I love vacation...

În sfârșit a venit vacanța!...Fără teme, fără profesori, fără școală... Am timp în sfârșit să lenevesc cât vreau în pat, să mă uit la TV și să mă distrez... Știu că odihna din vară îmi este necesară pentru a prinde puteri noi pentru noul an școlar. Nu-mi vine să cred că e vacanță... Duminică mă pregăteam să-mi fac ghiozdanul, să-mi încep temele, dar, nu peste multă vreme am realizat că nu mai am teme și nici ghiozdan...
Pot în sfârșit să dorm, să dorm cât vreau...
Ah !... IUBESC VACANȚA!...

Căutând liniștea sufletului...

Eram la nunta verișorului meu la Iași și sora mea m-a surprins și m-a fotografiat într-un moment de liniște și căutare interioară... Acel cineva din sufletul meu care îmi lipsea și a cărui prezență o căutam, era Dumnezeu... Îl căutam cu privirea și îmi imaginam cum ar fi să Îl văd în față... Vreau să fiu mai aproape de El prin rugă, ascultare și dragoste față de El și față de semenii mei...

Maci roșii

Ieri am fost într-un câmp imens cu maci roșii, la ieșirea din Dorohoi spre Botoșani.
Privindu-i, am simțit cum mi-a înflorit și mie în suflet un câmp cu roșii maci...



Iubesc macii roșii!...

Flori de mac
Lucian Blaga

În frunza de cucută amară
îmi fluier bucuriile și-o neînțeleasă teamă
de moarte mă pătrunde,
cum vă privesc pe malul mării de secară,
flori de mac.
Aș vrea să vă cuprind,
că, nu știu cum, petalele ce le purtați
îmi par urzite
din spuma roșie
a unui cald și-nflăcărat amurg de vară.
Aș vrea să vă culeg în brațe
feciorelnicul avânt,
dar vi-e atât de fragedă podoaba,
că nu-ndrăznesc,
o, nici la pieptul gândurilor mele să vă strâng.
Și-aș vrea să vă strivesc,
că sunteți roșii, roșii
cum nu au putut să fie pe pământ
decât aprinșii, mari stropi de sânge ce-au căzut
pe stânci
și pe nisip în Ghetsemani de pe fruntea lui Isus,
când s-a-ngrozit de
moarte.

La mulți ani, suflet al meu de copil!...

Mă simt atât de bine să îmi știu încă sufletul copil!... Mă bucur la maxim de fiecare nouă zi... dar aș vrea ca timpul să rămână totuși în loc...
La mulți ani, suflet al meu de copil!...

Suflet de copil
Autor: Elia David

- Mami, ce este sufletul?

- Sufletul o potecuţă spre cer,
un drum fără pietricele pentru înapoi,
dar cu fântâni misterioase
la fiecare alt pas,
e apa vie cu care buzele arse
povestitorul şi le răcoreşte
şi-şi drege, tulburat, ecoul
din glas

Umbra legănată de vânt
a păsării încremenite,
de o vrăjitoare, în zbor,
e taina închisă în coaja unui copac,
sâmburele de speranţă
al fructului său pieritor

Sufletul e parfumul neasemuit
de care nici chiar prinţesa florilor
nu se crede capabilă,
căptuşeala catifelată a petalelor
ce-i alcătuiesc, destul de aspru,
veşmântul,
e, fetiţa mea,
comoara de frumuseţe şi de candoare
pe dinăuntru...

"Copilăria este inima tuturor vârstelor." ( Lucian Blaga )

La Valse D'Amelie

Astăzi în amurg, la ceas de seară, a valsat cu mine primăvara... un ultim vals... M-a cuprins în brațe, m-a învăluit cu miresme dulci, îmbietoare...



Sursa www.youtube.com

Scara vieții

Este seară…stau în pat și mă gândesc cum ar fi dacă aș putea să mă urc pe scara vieții și să ajung la cer… Aș putea picta stelele în culorile speranței… Mi-aș putea ordona acolo visurile pe cerul vieții mele...
Dar până la cer mi-ar trebui o scară, iar eu nu mi-am construit-o încă… Treptele nu sunt aranjate în ordine și trebuie să le îmbin ca să îmi dea siguranță să urc pe ele… Sunt multe trepte... Curajul, bucuria, mărinimia, încrederea, perseverența… Pe unele nici măcar nu am început a le construi…sunt trepte de care nici măcar nu am auzit…
Nu voi reuși în scurt timp, însă am toată viața înainte… Voi încerca să urmez numai exemplele bune în viață și să încerc să îmi construiesc singură treptele de pe scara vieții... Să urc apoi, treaptă cu treaptă până voi ajunge la stele…

Hristos a înviat!

Psalm de Paște
Adrian Păunescu
Ce bine mi-e a-ți recunoaște
Ștergarul alb de in la porți,
Te-ai pregătit și tu de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Pe mal de râu mai cântă broaște
Și râul cântă-n contraforți,
Reînviem și noi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

A re-nvia, a te mai naște
E darul crudei tale sorți,
Să ne privim în ochi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Asinul ce pe pietre paște
Te reînvață să suporți,
Și ani pustii, și Zi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Și vom muri, și ne vom naște,
Și plini de sorți, și fără sorți,
Dar vom avea o Zi de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Mă poți vedea, te pot cunoaște,
Cum mă comport, cum te comporți,
Când prin lumina grea de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Creștine, ca să poți renaște,
Deschide crucii orice porți,
Rectitorește-te de Paște,
Hristos a înviat din morți.

Toporași în suflet...

Da...a venit primăvara...în fiecare zi îmi trimite câte un semn... În grădina mea au înflorit și gingașii toporași. Și sufletul meu e plin de parfum de toporași, de primăvară...

Toporași
de Magda Isanos

Cu sacu-i plin de banalități s-a prezentat
și anul ăsta zâna primăvară,
cu toate-acestea noi ne-am bucurat
de parcă-ar fi venit întâia oară.

Contrazicându-mă cu mine însumi și-n sfârșit,
riscând să-mi stric pantofii prin noroi,
m-am dus să vad ce flori au răsărit
în parcul vast și gol de lângă noi.

De mult nu mă-ncercase așa dor
de viață și călcam nerăbdătoare;
simțeam cum se-nfioară sub picior
pământul umed, fecundat de soare.

Copacii goi mi s-au părut încântători -
Parcă-aș fi vrut să-i strâng în brațe să-i sărut
(trecusem până-atunci de-atâtea ori
pe lângă ei și nici nu i-am văzut)

Iar ceru-albastru, vag, nedefinit
(ca rochiile care ies la spălat),
cu capul dat pe spate l-am privit
și l-am găsit de-a dreptul minunat.

Pe urmă-am dat de toporași lângă-un stejar
erau așa de-albaștri, delicați -
ca niște firmituri lăsate-n dar
de primăvară, printre pomi-ntunecați.

M-am aplecat cu inima bătând,
dar cand era să-i rup, nici eu nu știu
de ce și cum, dar mi-a venit în gând
că pentru ei paharu-i un sicriu.

Și m-am întors spre casă mai agale,
c-o oboseală fericită-n pași,
iar dacă mâinile-mi erau la fel de goale,
în schimb aveam în suflet toporași.

PRIMĂVARĂ, în sfârșit...

În sfârşit, a venit PRIMĂVARA!... Mi-a ajuns atâta iarnă şi frig!... În loc să mă simt însă înviorată, simt o oboseală nesfârşită... Pregătirile pentru olimpiade şi concursuri m-au solicitat peste măsură... Nu am mai avut timp de nimic în afară de română şi mate...sau mate şi română... Să admitem că nu a fost totuşi în zadar... Deşi... loc de mai bine există întotdeauna...
Vreau acum să am timp să mă bucur de razele soarelui strălucitor ce-mi încălzeşte fiinţa, să am timp să las vântul de primăvară să se joace prin părul meu, să-mi umplu braţele cu flori ... Să simt miracolul primăverii!... Vreau culoare multă, bucurie, lumină, căldură!...Să fie primăvară în sufletul meu sătul de atâta iarnă!...
Vă doresc tuturor să aveți o primăvară eternă în suflet!

Martie...primăvară...

Martie...
Miros de primăvară, de verde crud...
Alb și Roșu... Roșu și Alb... Așa este și sufletul meu astăzi, de Mărțișor...
La uşa inimii mele bate un nou anotimp ce aduce culoare, bucurie, lumină pentru inima mea…
Ce bine că după fiecare iarnă care trece peste noi, apare din nou primăvara și odată cu ea speranța unui nou început!…
Să rupem fiecare câte un strop din generosul Soare și să-l împletim în firul alb-roșu și să-l dăruim odată cu toată dragostea noastră celor din jurul nostru…
O primăvară frumoasă vă doresc tuturor!

Plouă?... Ninge ?...

Ninge… Plouă… Ba nu, ninge… De fapt, plouă… Nu mai știu… Oricum, sunt lacrimi, lacrimi din cer… Lacrimi de bucurie?... Sau de tristețe?... Cine știe oful cerului?... Poate că cerul se bucură pentru noi… sau poate că plânge… Plânge pentru greșelile noastre. Evident, greșim deseori… Poate că ar trebui să reînviem odată cu primăvara și speranța să ne răsară în suflet odată cu verdele primăverii.
VREAU să mă inunde VERDELE !